02. Atestate profesionale conducatori auto transport PERSOANE

Mediu de învățare

În această secțiune puteți parcurge întreagul set de întrebări din fiecare secțiune, având rezolvările CORECTE, pentru a vă putea pregăti pentru examenul ARR.

Transport persoane

Mecanică

Chestionare format ARR

Simulați examenul ARR în formatul original pentru a vă putea testa cunoștințele și pentru a vă obișnui cu formatul ARR de examinare.

Mai jos aveți modulul CPC pentru continuarea atestarii și modulul CPI pentru atestarea inițială.

Vă urăm succes!

 

CPC        CPI

 

STUDII DE CAZ

1.Sistemul de reglaj adaptiv al vitezei  (adaptive cruise control – ACC), denumit şi  autopilot adaptiv:

– ajută conducătorul auto la mersul în coloană;

– menţine automat distanţa corectă faţă de vehiculul aflat în faţă în funcţie de viteza cu care se circulă;

– evită coliziunile din spate.

  1. Rolul şi avantajele utilizării sistemului de ajutor la pornirea în rampă (Hill Holder):

rol:

– la pornirea în rampă previne deplasarea vehiculului spre spate în timpul mutării piciorului de pe pedala de frână pe cea de acceleraţie;

avantaje: 

– elimină riscul opririi motorului la pornirea în rampă;

            – evită patinarea excesivă a ambreiajului;

            – reduce uzura anvelopelor.

  1. Avantajele utilizării sistemului pentru evitarea suprasolicitării frânei de serviciu (sistemul de frânare de încetinire);

– reduce uzura frânei de serviciu;

– măreşte durata de utilizare a componentelor frânei de serviciu;

–  evită supraîncălzirea componentelor de fricţiune ale frânei de serviciu;

–  evită supraîncălzirea pneurilor, etc

4.Avantaje ale conducerii ecologice (EcoDriving):

– scăderea consumul de combustibil;

–  reducerea uzurilor cauzate de funcţionarea vehiculului;

– reducerea poluării produse prin arderea combustibilului şi prin uzuri;

– reducerea poluării fonice;

– creşterea siguranţei circulaţiei;

– reducerea costurilor de exploatare, etc.

5.Elemente necesare adoptării unui stil de conducere economic şi ecologic:

– utilizarea optimă a vitezei şi a rapoartelor cutiei de viteze;

–  asigurarea funcţionării motorului în plaja de turaţii economică, marcată cu verde pe turometru;

– utilizarea inerţiei vehiculului;

– accelerări moderate;

– frânare lină/treptată,;

– utilizarea combinată a frânelor şi a frânei de încetinire.

  1. Efecte negative ale problemelor familiale asupra conducătorului auto:

– stres;

– reducerea atenţiei;

– reducerea concentrării;

– reacţii întârziate;

– reducerea capacităţilor de prevedere, de  analiză a situaţiilor din trafic.

  1. Efectele pe termen lung ale stresului ocupaţional la conducătorii auto:

– risc producere accidente de muncă;

– risc de îmbolnăvire;

– alterează starea fizică şi psihică;

– număr mare de zile de concediu medical;

– risc crescut de incapacitate de muncă;

– necesitatea schimbării locului de muncă pe motive medicale, etc.

  1. 8. Posibilităti/solutii care pot diminua stresul conducătorilor auto:

– odihnă suficientă;

– evitarea circulaţiei pe timp de noapte;

– alegerea traseului pentru evitarea aglomeraţiilor şi/sau a zonelor în care apar de regulă ambuteiaje;

– planificarea deplasării astfel încât să se poată respecta pauzele regulamentare;

– planificarea şi alegerea locurilor pentru efectuarea timpilor de odihnă;

– poziţie corectă din punct de vedere ergonomic la volan, etc.

9.Factori ce ţin de conducătorul auto care influenţează negativ timpul de reacţie:

– oboseala;

– consumul de băuturi alcoolice;

– consumul de medicamente contraindicate conducerii autovehiculelor;

– consumul de droguri, etc.

10.Factori care nu ţin de conducătorul auto şi care influenţează negativ distanţa de frânare:

– defecţiuni la sistemul de frânare;

– uzura avansată a pneurilor;

– felul şi starea drumului;

– condiţiile meteorologice;

– masa încărcăturii;

– repartizarea necorespunzătoare a încărcăturii pe axe.

11.Efecte nefavorabile ale medicamentelor contraindicate conducătorilor auto:

– somnolenţă;

– ameţeală;

– oboseală;

– reducerea reflexelor;

– cefalee;

– reducerea capacităţii de analiză a situaţiilor din trafic, etc.

12.Elemente avute în vedere pentru a adopta şi menţine o poziţie corectă la volan:

– adoptarea şi menţinerea unei poziţii confortabile dpdv ergonomic;

– adoptarea şi menţinerea unei poziţii corecte dpdv al vizibilităţii faţă, spate, aparatură de bord;

     – adoptarea şi menţinerea unei poziţii care nu incomodează  la manevrarea volanului;

– adoptarea şi menţinerea unei poziţii care nu incomodează  schimbarea treptelor de viteză, acţionarea dispozitivelor.

13.Factori care pot afecta capacitatea de conducere:

– alimentaţie insuficientă, prea grasă, neechilibrată;

– sedentarismul;

– consumul de alcool;

            – consumul de droguri;

– consumul de medicamente care afectează capacitatea de conducere, etc.

  1. Factori care contribuie la asigurarea unei forme fizice si mentale bune:

– alimentaţie raţională şi echilibrată, suficientă;

– evitarea alimentelor prea grase;

– odihnă suficientă;

– exerciţii fizice;

– nu se consumă alcool, droguri, medicamente care afectează capacitatea de conducere,

15.Factori/situaţii în care un conducător auto poate fi tentat să circule cu o viteză neadaptată sau peste limita admisă:

– oboseala;

– tendinţa de a ajunge mai repede la destinaţie;

– supraevaluarea propriei competenţe;

– supraestimarea sau necunoaşterea performanţelor dar şi limitelor autovehiculelor, etc.

16.Elemente/factori funcţie de care trebuie adaptată viteza de circulaţie:

– faţă de vehiculul care circulă în faţă;

– corelarea vitezei cu vizibilitatea;

– funcţie de aderenţă;

– funcţie de intensitatea traficului;

– funcţie de caracteristicile drumului;

– funcţie de masa autovehiculului;

– viteză limită legală.

17.Situaţii (cazuri) în care se poate valorifica în mod raţional inerţia autovehiculului:

– la pregătirea abordării unui sector de drum în rampă;

– la încetinire – în mod combinat cu utilizarea controlată a sistemelor de frânare;

– la schimbarea treptelor de viteză, în cazul circulaţiei în pantă, inclusiv la demarajele efectuate în pantă, etc.

  1. Aspecte urmărite în activitatea de verificare periodică a nivelului lichidelor şi lubrifianţilor:

– refacerea nivelului acestora, daca este cazul, raportat la marcajele de minim şi maxim;

– urmărirea consumurilor de lichide şi lubrifianți ce se pot înregistra pe parcursul exploatării;

– identificarea eventualelor modificări calitative ale acestora ( culoare, miros, vâscozitate)

  1. Verificări tehnice înainte de plecarea in cursă:

– nivelul uleiului de motor;

– nivelul lichidului de racire;

– nivelul lichidului pentru spălarea parbrizului;

– verificarea franelor;

– verificarea direcţiei;

– verificarea semnalizatoarelor şi a luminilor, etc.

  1. 20. Elemente avute în vedere la întreţinerea motorului care au implicaţii asupra consumului de combustibil şi a performanţelor motorului:

– schimbarea periodică la intervalele recomandate a uleiului de motor;

– schimbarea periodică la intervalele recomandate a filtrelor de ulei;

– schimbarea periodică la intervalele recomandate a filtrelor de combustibil;

– schimbarea periodică a filtrelor de aer;

– utilizarea uleiului recomandat de către constructor;

– schimbarea la intervalele recomandate a lichidului de răcire, etc.

21.Verificări efectuate la intreţinerea zilnică la sistemul de franare:

– etanşeitatea conductelor, recipientelor, furtunelor de legatură dintre autotractor şi semiremorcă;

– fixarea conductelor, recipientelor;

– control vizual al discurilor de frână, etc.

  1. Cauza scăderii efectului de frânare la utilizarea continuă şi îndelungată a retarderului hidraulic:

creşterea temperaturii uleiului şi a lichidelor de răcire.

  1. Modalităţi prin care se poate mări durata de funcţionare a componentelor frânei de serviciu:

– utilizarea retarderului;

– utilizarea frânei de motor;

– utilizarea raţională a inerţiei vehiculului;

– anticipare trafic şi conducere cât mai constantă fără frânări bruşte,  etc.

  1. Componentele lanțului de transmitere a momentului motor de la motor la roți la un autovehicul 4×2 de transport marfă cu tracțiune spate:

– motor – ambreiaj – cutie de viteze – cardan – diferențial – arbori planetari – roți.

25.Elemente avute în vedere în cadrul pregătirilor pentru plecarea în cursă la stabilirea itinerarului (cursei):

– categoriile de drum pentru a nu depăşi limitele masice maxime admise;

– dacă există poduri sau tuneluri care pot avea restricţii;

– utilizarea optimă a reţelei de drumuri;

– evitarea zonelor aglomerate sau în care se produc de regulă ambuteiaje;

– planificarea deplasării astfel încât să se poată respecta pauzele regulamentare;

– planificarea şi alegerea locurilor pentru efectuarea timpilor de odihnă;

– taxe care trebuie achitate, etc.

  1. 26. Consecinţe ale circulaţiei cu presiunea din pneuri scazută:

– creşterea semnificativă a consumului de combustibil;

– creşterea rezistenţei la rulare;

– uzura prematură a anvelopelor;

– supraîncălzirea pneurilor;

– acţionare îngreunată a direcţie.

27.Consecințe ale deplasarii pe autostradă, într-o zi caniculară, asupra pneurilor:

– crește presiunea în pneuri;

– supraîncălzirea pneurilor;

– explozia pneului

  1. Posibilități prin care conducătorul auto poate asigura o exploatare rațională a anvelopelor și mărirea duratei lor de utilizare:

– menținerea presiunii corespunzătoare;

– evitarea suprasarcinii;

– evitarea excesului de viteză;

– evitarea frânărilor puternice.

29.Cauze care pot provoca incalzirea excesivă a anvelopelor:

– rularea în condiţii de suprasarcină;

– rularea cu presiunea în anvelope mai mică decât cea indicată de constructor.

30.Oprirea autovehiculului în situaţia producerii exploziei unui pneu de la puntea din faţă:

– se menţine o traiectorie sigură;

– se frânează cu precauţie;

– se utilizează o treaptă inferioară de viteză

  1. Măsuri de protecţie la schimbarea unei roţi:

– asigurarea vehiculului cu frâna de staţionare;

– blocarea roţilor cu calele de blocare;

– montarea cricului pe suprafeţe sigure;

– respectarea instrucţiunilor de utilizare a cricului;

– utilizarea unui cric adecvat;

– nu se patrunde sub vehicul cu nicio parte a corpului.

32.Măsuri care se iau atunci când se constată fum la roata din spate:

– oprirea autovehiculului;

– acţionarea frânei de staţionare;

– oprirea motorului;

– deschiderea uşilor pentru coborârea pasagerilor;

– intreruperea circuitului de la bateria de acumulatoare;

– identificarea sursei de foc;

– informare servicii de urgenţă;

– utilizarea stingătoarelor, dacă stingerea incendiului se poate face fără pericol;

– semnalizarea locului prin amplasarea triunghiurilor reflectorizante.

  1. Verificarea anvelopelor se referă la:

– inspecţia vizuală pentru a depista eventualele tăieturi, fisuri, umflături sau deteriorări ale benzii de rulare;

– verificarea adâncimii benzii de rulare;

– verificarea şi reglarea presiunii la rece;

– verificarea şi reglarea presiunii la valoarea prescrisă de constructor;

– verificarea privind echiparea cu anvelope corespunzătoare pe timp de iarnă/vară

  1. Verificarea anvelopelor pe timp de iarnă:

– puntea motoare să fie echipată cu anvelope de iarnă;

– anvelopele de iarnă să fie corect montate;

– verificarea adâncimii benzii de rulare la toate anvelopele;

– verificarea presiunii în pneuri (la rece) şi refacerea la valorile recomandate de constructor, etc.

  1. Verificarea compartimentului motor înainte de plecarea în cursă:

– nivelul: uleiului motor, lichidului de răcire, lichidului pentru spălarea parbrizului;

– identificarea eventualelor scurgeri de lichide;

– etanşeităţi;

– starea curelelor de angrenare.

  1. Pe un drum în pantă acoperit cu zapadă pentru a efectua manevra de oprire:

– se trece într-o treaptă inferioară a vitezei, folosind cu precauţie frâna de serviciu, deoarece autovehiculul se află în coborâre.

  1. Condiţii meteorologice în care se recomandă prudenţă în utilizarea retarderului:

– temperaturi scăzute combinate cu fenomene gen ploaie, burniţă, ninsoare care pot favoriza formarea poleiului sau acoperirea drumului cu chiciură, zăpadă;

– scade aderenţa pneu-parte carosabilă.

  1. Situaţii în care pot apărea şocuri în transmisie la utilizarea tempomatului:

– la acţionarea pedalei de acceleraţie;

– la acţionarea pedalei de frână;

– la dezactivarea tempomatului.

  1. Cazuri care pot conduce la creşterea pericolului de răsturnare în curbe:

– centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţime mare în raport cu solul;

– neadaptarea vitezei înainte de abordarea curbei;

– bruscarea volanului în curbă;

– frânarea bruscă sau necontrolată pe parcursul abordării curbei, etc.

  1. 40. Controale de securitate efectuate înainte de plecarea în cursă şi pe traseu (cu ocazia opririlor când autovehicolul nu a fost în raza lui de observare) pentru a preveni eventuale acte de infracţionalitate transfrontalieră privesc:

– interiorul vehiculului; – compartimente interioare şi exterioare; – toaleta; – încuietori; – echipamentul de securitate şi siguranţă;

– listă pasageri; – bagaje, etc.

  1. Cum se procedează la schimbarea autoveculului din motive tehnice în ceea ce priveşte utilizarea diagramelor tahograf:

– se notează pe partea verso a diagramei tahograf numărul de înmatriculare al noului autovehicul şi ora la care s-a efectuat schimbarea.

  1. În situaţia în care se schimbă un autovehicul care a fost echipat cu tahograf digital cu unul care este echipat cu tahograf analog, dovada activităţilor din ziua curentă se face cu:

– cartela tahografică;

– diagrama tahograf din aparatul celui de-al doilea autovehicul.

  1. Dovada respectării reglementărilor în vigoare privind perioadele de conducere, odihnă şi pauze, în situaţia conducerii unui autovehicul echipat cu tahograf analog şi a reluării activităţii după o perioadă de concediu medical sau de odihnă:

            – cartela tahografică;

            – diagrama tahograf pentru ziua în curs;

            – diagramele tahograf care să acopere 28 de zile;

            – formularul pentru atestarea activităţilor de concediu.

  1. Aspecte urmărite la sistemul de iluminare şi semnalizare:

            – elementele sistemului de iluminare şi semnalizare să fie curate;

            – elementele sistemului de iluminare şi semnalizare să fie în bună stare de funcţionare;

            – vehiculul să fie văzut şi identificat de ceilalţi participanţi la trafic.

  1. Echipamentul minimal de siguranţă al autovehiculului conţine:

            – stingătoare; 

            – triunghiuri reflectorizante;  

            – lampă portabilă de iluminare;         

            – trusă medicală;

            – vestă reflectorizantă, etc.

  1. Acţiuni la acordarea primului ajutor persoanelor rănite intreprinse în ordinea în care trebuie luate:

            – evaluarea locului accidentului;

            – semnalizarea şi delimitarea zonei de pericol;

            – apel 112;

            – acordarea primului ajutor;

            – protejarea urmelor de la locul accidentului, etc.

  1. După efectuarea evaluării unei victime care respiră, are puls dar este inconştientă, aceasta trebuie aşezată:

            – în poziţia laterală de siguranţă.

  1. Factori care pot cauza explozia unei anvelope:

            – viteza excesivă;

            – suprasarcina;            

            – presiunea scazută în anvelope;        

            – uzura excesivă.

  1. Efectele oboselii care pot conduce la producerea unor evenimente rutiere:

            – scăderea atenţiei;

            – scăderea concentrării;

            – somnolenţa;

            – creşterea timpului de reacţie;          

            – aprecierea greşită a vitezei;

            – diminuarea capacităţii de anticipare, prevedere, judecată sau de analiză a unor situaţii din trafic;         

            – riscul de a adormi;

            – asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei de călătorie.

  1. Obligaţiile cond. auto în cazul defectării aparatului tahograf digital:

            – se foloseşte o foaie temporară care se va ataşa la foaia de înregistrare sau se va păstra împreună cu cardul conducătorului auto şi pe care se vor înscrie următoarele date:

            – numele şi prenumele conducătorului auto;

            – numărul cardului de conducător auto deţinut sau a permisului de conducere;

            – informaţiile privind perioadele de timp neînregistrate sau imprimate eronat;

            – semnătura conducătorului auto

  1. Obligaţii ale conducătorului auto pentru efectuarea transportului de persoane prin servicii regulate în trafic naţional:

            – să emită bilete/legitimaţii de călătorie;

            – să transporte persoane doar în limita numărului de locuri pe scaune;

            – să oprească în toate staţiile prevăzute în graficul de circulaţie;

            – să nu oprească în alte locuri decât în cele prevăzute în graficul de circulaţie;

            – să informeze persoanele transportate cu privire la obligativitatea portului centurii de siguranţă;

            – să permită urcarea în autovehicul numai a persoanelor care deţin bilete de călătorie sau a celor care beneficiază de facilităţi la transportul rutier, potrivit legii.

  1. Obligaţii ale conducătorului auto la îmbarcarea pasagerilor pentru efectuarea transportului rutier public de persoane prin servicii ocazionale:

            – verificarea componentei grupului de persoane cu cel din documentul de transport;

            – asigurarea urcării/coborârii bagajelor în/din portbagajul autovrhiculului;

            – oprirea pentru urcarea/coborârea persoanelor transportate numai în locurile prevazute în contractul de transport, etc.

  1. În situaţia întârzierii faţă de graficul de circulaţie datorită condiţiilor de trafic:

            –  se conduce în continuare în condiţii de siguranţă şi confort deoarece principala responsabilitate o constituie siguranţa şi confortul pasagerilor şi nu respectarea graficului de circulaţie.

  1. Modalităţi privind stilul de conducere pentru asigurarea siguranţei şi confortului pasagerilor:

            – evitarea frânărilor puternice (frânare lină/treptată);

            – accelerări moderate;

            – conducere preventivă;

            – conducere defensivă;

            – adaptarea vitezei în curbe pentru a se diminua forţele laterale, etc.

  1. Documente necesare la bord

            – copia conformă a licenţei comunitare – pentru transport contra cost sau

            – copia conformă a certificatului de transport în cont propriu – pentru transport în cont propriu;

            – documentul de transport:

                        – licenţa de traseu – pentru servicii regulate şi regulate speciale efectuate naţional;

                        – autorizaţia de transport internaţional– pentru servicii regulate şi regulate speciale efectuate internaţional;

                        – documentul de control  (foaia de parcurs – pentru servicii ocazionale)

            – certificatul de pregatire profesională, valabil;

            – legitimaţia de serviciu, valabilă;

            – contractul deînchiriere sau de leasing al autovehicolului, în original sau în copie conformă;

            – asigurarea călătorilor şi a bagajelor acestora, în copie, etc

Atestarea managerilor de transport persoane

Durată curs: 90 de ore: 6 ore/zi/15 zile/3 săptămâni.

In vederea participarii la cursurile de pregatire profesionala initiala a managerilor de transport, candidatii se inscriu la un centru de pregatire si perfectionare profesionala autorizat de Ministerul Transporturilor.

Acte necesare pentru înscriere la cursul de pregătire

– cerere,

– actul de identitate, in copie,

Condiţii de studii

– absolvenţi de liceu (cel putin certificatul de absolvire a liceului – nu este obligatorie diploma de bacalaureat), in copie.

Probe şi condiţii de examinare:

Certificatul de competenta profesionala se obtine in urma promovarii de catre candidati a unui examen scris, care consta din urmdtoarele probe:

– o proba cu durata de doua ore, cuprinzand 100 de intrebari cu 4 variante de raspuns din care una corecta si

– o proba cu durata de doua ore, cuprinzand un studiu de caz cu 20 de intrebari.

          Pentru promovarea examenului, candidatii trebuie sa obtina cel putin 60% din totalul punctelor acordate per total la cele doua probe, iar procentajul punctelor obtinute la fiecare proba sa nu fie mai mic de 50% din punctele posibile.

Pot participa la examenul pentru obtinerea certificatului de competenta profesionala doar candidatii care au absolvit cursul de pregdtire profesionala, in termen de maxim 12 luni de la data absolvirii. Candidatii care nu au promovat examenul in acest termen trebuie sa urmeze un nou curs de pregatire profesionala initiala.

Documente necesare la ARR pentru eliberarii certificatului de competenta profesionala

– cerere,

– copia actului de identitate in termen de valabilitate,

– actele care demonstreazd indeplinirea conditiilor de studii, (cel putin certificatul de absolvire a liceului – nu este obligatorie diploma de bacalaureat), in copie,

– chitanţă de 67 lei pentru justificarea achitarii taxei de examinare, in original

– dovada achitarii tarifului pentru eliberarea certificatului de competenta profesionala – chitanţă de 41 lei în contul ARR de domiciliu;

Managerii de transport trebuie sa actualizeze periodic cunostintele necesare exercitarii profesiei, avand obligatia de a urma cursuri cu o durata de 30 de ore pentru pregatirea profesionala periodica. Acestea se finalizeaza printr-o evaluare privind actualizarea cunostintelor:

la intervale de cel mult 10 ani, daca nu au avut intreruperi in exercitarea profesiei mai mari de 5 ani, sau

– in vederea reluarii exercitarii profesiei dupa o intrerupere mai mare de 5 ani.

In vederea participarii la cursurile de pregatire profesionala periodica candidatii se inscriu la un centru de pregatire si perfectionare profesionala autorizat de Ministerul Transporturilor, completand in acest scop o cerere si depunand in acest sens un dosar cu urmatoarele documente:

– cerere,

– actul de identitate, in copie,

– certificatul de manager de transport eliberat de o autoritate competenta dintr-un Stat Membru al Uniunii Europene, in copie.

Evaluarea actualizarii cunostintelor consta in analiza raspunsurilor date de candidatul evaluat la intrebarile din studii de caz.

In urma evaluarii, comisia elibereaza candidatului o nota de constatare in care se consemneaza actualizarea/neactualizarea cunostintelor.

In cazul in care in urma evaluarii s-a consemnat neactualizarea cunostintelor, managerul de transport se poate prezenta la o noua evaluare, fara a fi obligatorie urmarea unui nou curs de pregatire profesionala periodica.

Documentele prevazute a fi depuse in copie se certifica de catre solicitant pentru conformitate cu originalul prin inscrisul „Subsemnatul,……… declar pe propria rdspundere, sub sanctiunea legii penale privind falsul in declaratii, ca prezentul act este conform cu originalul” si semnare.

Centru de pregatire profesionala